Numele meu este Manica Daniela, iar Denis este băiatul nostru de 15 ani, diagnosticat la vârsta de 2 ani si 3 luni cu Autism și ADHD.
Lupta noastră a început atunci când am auzit pentru prima dată aceste cuvinte. Pentru că locuim în Teleorman, în comuna Dobrotești, ne-a fost foarte greu să îi asigurăm tratamentul și terapiile necesare din cauza faptului că în zonă nu există specialiști. De fapt, acum 13 ani, aici în comună, nu auzise nimeni de Autism.
Timp de 5 ani, zilnic, am parcurs câte 150 km pentru a-l duce pe Denis la terapiile necesare. De aici și dependența lui Denis de mașină și de telefon.
Bunicii ne sunt de mare ajutor, deși sunt în vârstă… În total, suntem 5 persoane care stăm pe rând cu Denis; în timpul călătoriilor cu mașina, trebuie să fie prezente 2 persoane pentru că Denis are momente când este foarte agresiv. Fiul meu este non-verbal, nu își poate exprima sentimentele, dorințele sau nevoile.
Călătoria noastră este una grea, la fel cum este pentru oricare familie care are un membru cu TSA. Sperăm și ne încredem în proiectul Asociației NIA, acela de a construi primul Campus național dedicat adolescenților și adulților cu autism.
Acest proiect are șansa de a ne scoate din categoria părinților de la capul lumii.
Operația de autotransplant de celule stem făcută în anul 2018, din păcate, nu a avut rezultate în cazul lui Denis. Este o operație extrem de costisitoare, iar rezultatele nu sunt în niciun caz garantate; însă pentru copilul tău faci orice.
Povestea noastră continuă și ne încredem în construcția Campusului NIA pentru a putea visa la o viață cât mai aproape de normal, în care Denis își va putea urma terapiile într-un mediu sigur și protejat și unde își va putea dezvolta abilitățile necesare unei vieți cu un anumit grad de independență.
